Alina Pavelescu: În general, mă străduiesc să rămân cât mai aproape de text, mai ales de spiritul lui

1. Cum vedeți relația dintre text și traducător?

Intimă, chiar foarte intimă. Și delicată. Seamănă cu relația dintre un copil și un părinte adoptiv. E mai dificil să fii un bun părinte adoptiv decât să fii un bun părinte biologic, nu pentru că n-ai avea tu resursele de afecțiune necesare, ci fiindcă ți-e mai greu să câștigi încrederea, să convingi de bunele tale intenții.

2. În ce măsură este traducerea un tip de rescriere?

În general, mă străduiesc să rămân cât mai aproape de text, mai ales de spiritul lui. Dar, cum a înțelege spiritul unui text e o operațiune cât se poate de subiectivă, presupun că acea parte care s-ar putea să pară o „rescriere” ține mai ales de această subiectivitate. Altminteri, să reușești să respecți spiritul frazei cât mai aproape de ce intenționează autorul mi se pare prima și cea mai importantă calitate a unei traduceri.

3. Ce abilități îi conferă experiența unui traducător?

Nu cred că pot să generalizez, dar, uite, mie, care uneori mai scriu și texte proprii, experiența traducerii mi-a dezvoltat un fel de al șaselea simț în relațiile cu propriul scris: am ajuns să mă gândesc, aproape din reflex, cum s-ar putea traduce ceea ce scriu și, dacă îmi dau seama că în traducere ar suna prost sau neconvingător, să deduc că nu am scris chiar bine.

4. Ce carte v-ar plăcea să traduceți / Ce carte credeți că ar merita tradusă sau (re)tradusă?

Sunt multe cărți pe care mi-ar plăcea să le văd traduse în limba română, nu neapărat de mine. Oricât de mică ar fi (sau ar fi rămas) piața de carte de aici, nu mi se pare normal că sunt cărți – mai ales cărți de specialitate, istorie, de pildă – care s-au tradus, imediat după apariție, în zeci de limbi, dar care nu au nici până acum o traducere în română.  Ar fi păcat să ne evacuăm așa, pe tăcute, din circuitul culturii universale, din ignoranță sau din indiferență.

În ce mă privește, am aspirații pe care le cred chiar modeste. De pildă acum, mi-aș dori să se găsească o editură din România dispusă să publice traducerea unei biografii a Marthei Bibescu apărută în urmă cu o lună la editura Tallandier din Paris. Și da, recunosc, mi-ar plăcea să o pot traduce eu.

Găsiţi aici câteva dintre cărţile traduse de Alina Pavelescu pentru Corint: