Dezbatere literară - Orașul invizibil. Ficțiunea ca arheologie urbană

Dezbatere literară la Bookfest București 2026.  Orașul invizibil. Ficțiunea ca arheologie urbană

Sâmbătă, 6 iunie, de la ora 15:00.  Dezbaterea are loc la standul editurii CORINT de la BOOKFEST (Romexpo) în prezența autorilor și a invitaților speciali.

Pornind de la trei volume:

  • Pisica de la ora cinci de Rodica BRETIN
  • Sus e numele meu, Ila! de Andreea IONESCU-BERECHET
  • Sub pașii noștri -Vasile OPRIȘ (coord)
     

Trei cărți. Mai multe orașe. Un singur fir invizibil care leagă straturile trecutului de prezentul nostru.

Participă:

  • Rodica BRETIN - scriitoare
  • Andreea IONESCU -BERECHET - scriitoare
  • Ana COJOCARU – manager Harta Literară
  • Vasile OPRIȘ - arheolog

Dezbaterea „Orașul invizibil. Ficțiunea ca arheologie urbană" pornește de la premisa că literatura și arheologia fac, în fond, același lucru: sapă. Recuperează. Aduc la lumină ceea ce timpurile au îngropat. Fie că sunt fragmente ceramice dintr-o vatră preistorică descoperită în centrul Bucureștiului, fie că sunt amintirile unei copile din Brașovul anilor '60, fie că sunt chipurile oamenilor care au trăit în România interbelică – toate aceste straturi alcătuiesc harta invizibilă a orașului viu.

Harta Literară este un proiect care ne ajută să explorăm orașul prin literatură: fiecare loc marcat pe harta interactivă este conectat la o carte, un autor sau un eveniment din istoria literară.

Cei trei autori alături de Ana Cojocaru, manager comunitate Harta literară, vin cu perspective diferite, dar convergente: Rodica Bretin, autoarea unui roman autobiografic despre Brașovul copilăriei, Andreea Ionescu-Berechet, autoarea unui roman de formare plasat în România interbelică a Constanței și a Cadrilaterului și Vasile Opriș, coordonatorul volumului de arheologie urbană despre București.

 

Despre volumele în dezbatere:

PISICA DE LA ORA CINCI de Rodica Bretin 

Un roman-puzzle alcătuit din 18 povestiri, a căror acțiune se petrece în atmosfera anilor '60 din Brașov. Inspirat din copilăria autoarei, volumul poartă cititorul într-o călătorie când duioasă, când năstrușnic-aventuroasă, prin orașul de la Poalele Tâmpei – un oraș care devine el însuși personajul central, în jurul căruia pivotează viețile tuturor.

Moașe săsoaice și bijutieri evrei, porumbei și pisici, casele de pe Strada Lungă, salcâmii din Piața Sfatului, mirosul de gutui puse la murat și primele zăpezi din octombrie – Rodica Bretin reconstruiește, pagină cu pagină, o lume pe jumătate uitată, fără nostalgie patetică și fără idealizare forțată.

„Personajul principal al cărții este Brașovul, un Brașov prefirat printre gene grele de melancolia vârstelor pierdute... un oraș-timp, când părinții erau încă tineri, iar vremea nu își arătase fața ei crudă, neiertătoare." — Simona Antonescu

SUS E NUMELE MEU, ILA! de Andreea Ionescu-Berechet 

Romanul are deja o hartă reală. Proiectul Harta Literară a identificat în „Sus e numele meu, Ila!" patru locuri din Bucureștiul de azi care corespund unor scene din roman: Palatul de Justiție, Strada Episcopiei, Palatul Știrbei, Dealul Filaretului. Aceasta este definiția exactă a ficțiunii ca arheologie urbană — un roman scris despre interbelicul românesc suprapune cu precizie peste harta orașului de azi. Ficțiunea nu a inventat orașul, l-a conservat.

Ila trăiește zece ani într-un orfelinat sub patronajul Femeilor Ortodoxe Române, se salvează prin imaginație, curaj și prietenie, și ajunge, cu o bursă la Belle Arte, pe malul Mării Negre – în Constanța interbelică a Cadrilaterului, acolo unde românii, evreii, turcii și tătarii convietuiesc în tensiunea unui timp care se pregătește să se rupă.

Romanul abordează tema identității, a excluderii, a dublului creativ și a coexistenței culturale. Ila – de partea marginalilor prin definiție – ne obligă să privim istoria din mai multe unghiuri simultan, din ambele tăișuri ale aceluiași moment.

Titlul «Sus e numele meu, Ila» este parte dintr-un descântec autentic, cules din folclorul românesc: cu aceste cuvinte îți declari puterea spiritului, mai sus de gânduri vrăjmașe și de întâmplări. Este un scut și o armă.

SUB PAȘII NOȘTRI. Frânturi arheologice din București.  Vasile Opriș (coord.) 

Dacă primele două sunt romane, acesta este un volum de arheologie urbană. Bucureștiul de astăzi, un oraș al agitației urbane moderne, ascunde în straturile subterane o istorie surprinzător de complexă și bogată. De la primele așezări umane și până în perioada modernă timpurie, fiecare generație s-a suprapus peste urmele celor anterioare, creând o adevărată tapiserie istorică sub picioarele noastre.

Împărțit în opt părți, volumul acoperă principalele direcții de cercetare arheologică din spațiul capitalei: culoarul de trecere dintre lumea sud-dunăreană și Europa Centrală, punctele nodale de pe Dâmbovița și Colentina, apariția târzie a așezării urbane în secolul al XV-lea, fundațiile unor biserici străvechi și necropolele uitate care zac acum sub trotuarele orașului.

„Deși recent, acest oraș încă mai oferă surprize." — Adrian Majuru

HARTA LITERARĂ

Este platforma unde orașul se transformă într-o ficțiune de zi de zi, mereu deschis dialogului dintre literatură și viața urbană. Pe hartă găsești locuri care apar în cărți, locuri importante pentru istoria noastră literară și locuri unde iubitorii de lectură se întâlnesc astăzi. Cu harta pe telefon, explorăm orașul prin tururi și evenimente, vorbind despre geografii literare și despre acele spații la limita dintre realitate și ficțiune.