11 septembrie 2001. Au trecut 25 de ani.

Cine împlinește azi 25 de ani n-a cunoscut niciodată un aeroport fără coada de la control, fără sticlele de 100 de mililitri în punga transparentă, fără laptopul scos din rucsac. N-a urcat niciodată într-un avion cu ușă obișnuită la cabina piloților. N-a traversat o piață publică europeană fără stâlpi și blocuri de beton la intrare. N-a deschis un cont bancar fără să i se ceară să explice de unde vin banii. Pentru generația aceasta, toate acestea sunt fundal. În realitate, acestea sunt urme, cicatrici.

19 oameni și un buget de câteva sute de mii de dolari au declanșat un răspuns măsurat în mii de miliarde, în două războaie, în două decenii de ocupație și într-o rescriere a raportului dintre stat și cetățean pe care o purtăm în buzunar de fiecare dată când trecem printr-un scaner.

Aceasta este întrebarea din spatele volumului lui Iain Overton, Prețul Paradisului. Cum au schimbat lumea atentatele sinucigașe: cum a ajuns un om dispus să moară să fie cea mai ieftină și mai eficientă armă din istoria modernă?

Atentatele din 11 septembrie au schimbat felul în care Occidentul privește securitatea, războiul și terorismul. Au urmat „războiul împotriva terorismului”, războaiele din Afganistan și Irak, extinderea fără precedent a mecanismelor de supraveghere, transformarea controalelor de la granițe și aeroporturi și o nouă dezbatere — încă neterminată — despre câtă libertate suntem dispuși să cedăm în schimbul siguranței.

Dar poate că întrebarea cea mai interesantă nu este ce s-a întâmplat pe 11 septembrie, ci:

Cum a fost posibil ca 19 oameni să schimbe lumea?

Și, mai ales, ce anume au schimbat ei, de fapt?

În Prețul Paradisului, jurnalistul de investigație britanic Iain Overton caută răspunsul la această întrebare într-o perspectivă mult mai largă decât istoria atentatelor de la New York și Washington.

Overton urmărește istoria atentatului sinucigaș, de la anarhiștii ruși și kamikaze japonezi până la Hezbollah și terorismul contemporan. Călătorește în zone de conflict, vorbește cu supraviețuitori, martori și cercetători și încearcă să înțeleagă nu doar cine ucide și de ce, ci și cum ajunge această formă de violență să producă efecte mult dincolo de locul în care explodează bomba.

Pentru că un atentat nu se termină atunci când explodează bomba.

Urmează frica.
Urmează imaginile.
Urmează reacția politică.
Urmează războaiele.
Urmează legile.
Urmează schimbarea comportamentelor.
Urmează generații întregi care încep să privească lumea altfel.

Acesta este, în fond, „prețul paradisului”.

Titlul vorbește despre prețul pe care crede că îl plătește atacatorul. Cartea vorbește despre prețul pe care l-am plătit noi, ceilalți, fără să fim întrebați.

La 25 de ani de la 11 septembrie, Prețul Paradisului este o invitație să privim dincolo de imaginile pe care credem că le cunoaștem deja și să înțelegem mecanismul care le-a făcut atât de puternice.
Pentru că 11 septembrie nu este doar despre ceea ce s-a prăbușit în acea zi.

Este și despre lumea care s-a construit după.