Primele patru titluri din 2026 la Corint Istorie deschid dosare sensibile

Primele titluri din 2026 care apar în colecțiile Corint Istorie vorbesc despre putere, instituții, război și zonele fragile ale istoriei recente. Cărțile sunt un periplu prin lume: de la jocurile de putere din Orientul Mijlociu până la secretele întunecate ale monarhiei britanice și culisele curții regale române.

Lucrețiu Pătrășcanu. Moartea unui lider comunist de Lavinia Betea.  

Ajunsă la cea de-a cincea ediție, revizuită și adăugită, cartea Laviniei Betea reconstituie traseul uneia dintre cele mai dramatice figuri ale comunismului românesc. De la poziția de lider influent al partidului și ministru al Justiției la ancheta stalinistă prelungită și execuția din 1954, cazul Pătrășcanu rămâne un studiu despre mecanismele puterii totalitare, rescrierea biografiilor și violența birocratică a regimului.

Istoria celei mai lungi anchete din seria proceselor staliniste revine cu informații din ultimele lucrări de specialitate apărute recent pe tema regimului comunist din România.

Lucrețiu Pătrășcanu era cunoscut pentru rolul său în căderea regimului Antonescu, în încheierea armistițiului cu Națiunile Unite și în semnarea Convenției de armistițiu și a Tratatului de Pace cu Puterile Aliate și Asociate. A fost arestat în aprilie 1948 și, după cea mai lungă anchetă din istoria proceselor staliniste – finalizată cu acuzații de colaborare cu Poliția și Siguranța, spionaj, complot antistatal, crimă contra păcii etc. –, după șase ani, a fost condamnat la moarte și executat. 

Ancheta și procesul Pătrășcanu sunt un caz tipic din seria proceselor staliniste, a fenomenelor de manipulare șide rescriere a istoriei în consonanță cu ideologia fiecărei etape dintr-un sistem totalitar și, totodată, un exemplu clarificator în cunoașterea regimurilor comuniste, în speță a istoriei României din cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea.

Palat, curteni, ceremonii. Tradiții instituționale și modele europene la Curțile regilor Mihai I și Carol al II-lea, 1927–1947 de Tudor Vișan Miu

 Volumul oferă acces la culisele unei instituții care a modelat statul român modern, arătând cum funcționau puterea, regulile, oamenii și simbolurile într-un moment de tensiune istorică și europeană. Cartea nu se limitează la figuri politice, ci oferă detalii despre personalul inferior- de la majordomi și bucătari până la mecanici și operatori cinematografici -dezvăluind mecanismele umane din spatele ceremoniilor.

Instaurarea regimului comunist în România și abdicarea forțată a regelui Mihai, la 30 decembrie 1947, au reprezentat punctele de cotitură în ceea ce privește perspectiva în care a fost prezentată istoriei monarhiei, cel puțin până după 1989. Valorile și realizările acumulate în mai bine de opt decenii au fost puse sub tăcere în anii comunismului. Lucrarea de față este mai mult decât o radiografie a Casei regale în intervalul 1927–1947, perioadă care a reprezentat, în fapt, ultimele două decenii ale monarhiei în România, ci, în egală măsură, o oglindă în care se reflectă istoria țării într-un context mai amplu, european.

Amplul demers istoriografic urmărește trei mari filiere, dintre care ultima este hotărâtoare: 

• sursele disponibile provenind din arhiva Curții regale în anii 1920–1940 sunt, datorită profesionalizării aparatului administrativ al Palatului, mai detaliate decât cele din epoca antebelică;
• Curtea regală a cunoscut schimbări mai frecvente, la nivelul structurii și al personalului superior, în timpul regilor Carol al II-lea și Mihai I, ale căror domnii au însumat o perioadă de trei ori mai scurtă (20 de ani, 1927–1947) decât cea a predecesorilor, regii Carol I și Ferdinand I (61 de ani, 1866–1927);
• domniile regilor Mihai I și Carol al II-lea au ridicat controverse istoriografice mai intense la nivelul dezbaterilor academice și publice actuale decât cele care privesc domniile regilor Carol I și Ferdinand I.

Posteritatea celor patru monarhi români a fost construită în epoci diferite. Regii Carol I și Ferdinand I au intrat în imaginarul mitologic românesc deja din timpul domniei lor, ca suveranul „dezrobitor”, respectiv, „întregitor”. Succesorii lor, Carol al II-lea și Mihai I, au fost detronați prin lovituri de stat, devenind ținta campaniilor de propagandă ale noii puteri. După 1989, la nivelul percepțiilor populare s-a înregistrat, în paralel cu viziunea nuanțată a cercetătorilor, o departajare superficială între regii României, urmând instinctul de a clasa simplist conducătorii din istorie după tiparele figurilor „luminoase” și „întunecate”.

Orientul Mijlociu de ieri și de azi. O istorie trăită, de Jeremy Bowen

După trei decenii în care a raportat despre 20 de războaie, Jeremy Bowen ne oferă un ghid esențial pentru a înțelege forțele care au convulsionat regiunea de la sfârșitul Războiului Rece și până astăzi. Bazat pe aclamatul său podcast BBC, „Our Man in the Middle East”, volumul pendulează între povești cutremurătoare de la fața locului și analize lucide. 

E o relatare plină de grație despre cum oamenii pot arăta grijă și umanitate chiar și în mijlocul suferinței extreme. Bowen descrie jocurile de putere ale liderilor ca pe un „Jenga geopolitic”, unde ambițiile politice și economice devastează populații civile.

Autorul nu se ferește de critici dure la adresa guvernelor autoritare și corupte sau a erorilor catastrofale ale intervențiilor occidentale (precum invazia Irakului).

Este o lectură despre decizii politice cu consecințe pe termen lung, despre intervenții ratate, regimuri autoritare și vieți civile prinse între fronturi. Un volum necesar pentru cititorii care vor să înțeleagă prezentul care lipsește din știrile fragmentare.

Șaptesprezece garoafe. Casa de Windsor și naziștii de Andrew Morton

O poveste despre trădare, spionaj și o mușamalizare de proporții istorice, cartea explorează zona de umbră a monarhiei britanice: relația ambiguă și periculoasă dintre Edward al VIII-lea, Ducele de Windsor, și regimul nazist.

În 1936, Edward al VIII-lea a uimit lumea abdicând pentru a se căsători cu Wallis Simpson. Însă, dincolo de romantismul oficial, Andrew Morton scoate la iveală o realitate mult mai sumbră. Bazându-se pe documente din arhivele germane (celebrele „Dosare de la Marburg”), Morton reconstituie legătura profundă dintre cuplul Windsor și elita de la Berlin, inclusiv întâlnirea lor infamă cu Adolf Hitler din 1937.

E cea mai mare mușamalizare din istorie - Eforturile disperate ale lui Winston Churchill și ale Casei Regale de a suprima publicarea documentelor compromițătoare după 1945, pentru a proteja integritatea tronului.

Pentru fanii serialului The Crown, o carte meticulos documentată despre legăturile secrete dintre Franklin D. Roosevelt, Winston Churchill, ducele de Windsor, Ribbentrop și Adolf Hitler. Sprijinindu-se pe documente ale FBI, fotografii exclusive și materiale din arhivele regale britanice, din cele germane și cele ruse, precum și corespondența personală a lui Churchill, Eisenhower și a familiei Windsor, Șaptesprezece garoafe este o dramă istorică strălucitoare, plină de aventură, răsturnări de situație și revelații surprinzătoare, scrisă de un maestru al genului.