Între ridicolul Securității și curajul unei singure femei

Cristian Preda demontează mitul aparatului represiv atotștiutor într-un volum excepțional, bazat pe documente diplomatice inedite de la Paris, Nantes și București.

Nu rata lansarea unui titlu de referință pentru înțelegerea istoriei noastre recente: „Diplomație culturală, spionaj și opoziție. Relații româno-franceze în vremea lui Ceaușescu și Iliescu”, cel mai nou volum semnat de politologul și profesorul Cristian Preda, publicat în colecția Corint Istorie Autori Români.

Marți, 3 noiembrie, de la ora 19:00, la Humanitas Cișmigiu.

Participă:

• Cristina BOGDAN
• Cristian PREDA
• Florin-Răzvan MIHAI

Ce știau cancelariile occidentale despre căderea iminentă a lui Nicolae Ceaușescu? Cât de omniscientă era, în realitate, Securitatea comunistă? Și cum a putut un simplu apel telefonic săptămânal să țină în viață simbolul rezistenței civice din România?

Bazat pe o cercetare exhaustivă desfășurată în cadrul proiectului european Horizon NARDIV, în arhivele diplomatice franceze de la Nantes, arhivele MAE și peste 80 de volume din fondul CNSAS, Cristian Preda aduce în fața publicului documente și stenograme inedite despre cele 7 convorbiri telefonice din 1989 dintre Doina Cornea și diplomații francezi care au construit un scut protector în jurul ei prin „regula de joi, ora 11:00”.

Dar și despre mitul Securității de neînvins. Radiografia paranoiei și a ridicolului din rapoartele operative (ofițeri care confundă metafizica cu „filosofia moto-fizică” și cred că biblioteca din Bulevardul Dacia este un cuib de spioni periculoși). 

Volumul lui Cristian Preda este o reconstituire a rezistenței morale, ce poate fi citit și ca un thriller de analiză geopolitică. Cititorul descoperă cum vedeau diplomații francezi succesiunea la vârful PCR: zvonurile despre cancerul de prostată sau anevrismul lui Ceaușescu, rapoartele despre un Ion Iliescu „tern și șters”, văzut când ca omul Moscovei, când ca lider al unei imaginare „Mișcări de la București”, până la telegrama istorică din 24 decembrie 1989 în care ambasadorul Jean-Marie Le Breton îl anunța pe ministrul Roland Dumas că a luat legătura cu „unul dintre studenții” din fruntea revoltei: inginerul și profesorul universitar Petre Roman.