Memoria Brașovului în 18 tablouri literare

Rodica Bretin lansează romanul puzzle „Pisica de la ora cinci” la Librăria Libris din Brașov

Joi, 12 februarie, de la ora 18:00, la Librăria Libris (Str. Șt. O. Iosif) din Brașov, Rodica Bretin lansează volumul „Pisica de la ora cinci”, apărut în colecția Corint Fiction. 

Evenimentul face parte din seria Joi. Reading & Joy.

Alături de autoarea Rodica BRETIN participă:

Adrian LESENCIUC - scriitor

Anca IANCHIȘ – scriitoare 

Laurențiu-Ciprian TUDOR – poet

Moderează  Augusta Oniță-BAGOLY - managerul librăriei și organizator evenimente culturale 

Construit ca un roman-puzzle din 18 narațiuni, Pisica de la ora cinci reconstituie Brașovul anilor ’60 prin fragmente de memorie, scene de viață cotidiană și întâmplări privite din unghiul copilăriei. Orașul apare pas cu pas, stradă cu stradă, ca un spațiu trăit, locuit, recunoscut prin gesturi mărunte, voci, mirosuri, drumuri repetate. Brașovul devine un personaj discret, prezent în ritmul vieților care se adună în jurul lui.

Structura fragmentară a volumului permite o explorare atentă a memoriei urbane, fără nostalgie demonstrativă. Privirea copilului, curioasă și atentă, fixează o epocă marcată de schimbări, de pierderi lente, de adaptări tăcute. Trecutul se recompune prin detalii, nu prin explicații, iar povestirile se leagă între ele ca piese ale unei hărți afective.

„...copilăria Rodicăi are acum, după decenii de la derulările reale care au motivat scrierea poveștii, ceva din inocența perpetuă, greu de redat, greu de luat drept model de proiecție ficțională. Iată-ne deci în ipostaza unei expuneri în care, pe lângă cele două personaje care se tatonează pentru a se cunoaște reciproc, inocenta Rodica și Brașovul eliberat de povara unui nume impropriu și crud, bucuria cunoașterii reciproce se transformă în bucuria lecturii.”, scrie Adrian Lesenciuc într-o cronică ce urmează să apară.

Rodica Bretin s-a născut la Braşov, oraş în care a revenit după decenii de activitate literară în Bucureşti. Membră a Uniunii Scriitorilor, a PEN România şi a Asociaţiei Creatorilor de Ficţiune, a publicat volume de povestiri și romane, unele cu tentă memorialistică sau fantastic-realistă, altele de istorie romanțată.

Despre activitatea autoarei:

Volume de povestiri: Efect Holografic (Editura Albatros, 1985); Şoimul Alb (Editura Facla, 1987); Uriaşul cel Bun (Editura Ion Creangă, 1989); Drumul fără Sfârşit (Editura Baricada, 1991); Cel care Vine din Urmă (Editura Baricada, 1993); Lumea lui Hind (Editura RAI Coresi, 1998); Omul de Nisip (Editura Image, 2000); Cetatea fără trecut (Editura Nemira, 2015); Fortăreaţa (Editura Tritonic, 2016); Casa fără cărţi (Editura Pavcon, 2020); Amurgul elkilor (Editura Creator, 2021); Tigrii visează în culori (Editura pentru Artă și Literatură, 2024).

Romane: Fecioara de Fier  (Editura Tritonic, 2017); Protectorii (Editura pentru Artă și Literatură, 2025).

Cărţi de istorie romanțată: Poarta Vrăjitoarelor (Editura Nemira, 2015); Ecouri din tenebre (Editura Creator, 2022); Ultima frontieră (Editura Pavcon, 2021); Vikingii (Editura Creator, 2023).

A primit numeroase premii literare, printre care: „Premiul pentru cea mai bună proză străină” la Festivalul Internaţional al Artei Fantastice de la Annecy (Franţa), pentru nuvela Negura; „Premiul Volaverunt” (Premiul pentru proză fantastică) la Festivalul din Valencia (Spania), pentru nuvela Conquistadorul; „Premiul COLIN”, ediţia 2017, la categoria „volum de proză scurtă fantastică” pentru Cetatea fără trecut, Editura Nemira, Bucureşti, 2015; „Premiul revistei literare Libris pentru proză”, în 2024.