Jurnal de redactor: Cum devine o rochie instrument diplomatic

Când un istoric și redactor al colecției Corint Istorie cu blazon scrie cu atâta prospețime, har și ochi pentru detaliu despre o carte la care a lucrat, textul devine el însuși o mică bijuterie.

Flori Bălănescu povestește cum a citit Ultimul vals al taftalei de Simona Preda înaintea tuturor și de ce moda reginei Maria este, de fapt, o lecție serioasă de diplomație și istorie. O lectură savuroasă din culisele redacției!

Flori Bălănescu

Jurnal de redactor: Simona Preda, „Ultimul vals al taftalei. Regina Maria a României și semiotica modei regale”
Stau de vorbă uneori cu Simona, în timp ce-i citesc cartea. Am o stare bună știind că sunt primul lector al unei cărți, aș zice, de nișă, în istoria scrisă de români despre spațiul românesc. Este un soi de sentiment al intimității ce se va devoala lumii, cât de curând.

Nu te-ai fi gândit, de exemplu, că feminitatea reginei Maria, subliniată și de vestimentație, a jucat un rol esențial în modul în care ea a reușit să aibă succes în Franța, printre bărbați de stat europeni și americani, de modă veche (conservatori cam în toate sensurile)? Să nu mai vorbim de succesul pe care l-a trăit în Statele Unite, deși avea 51 de ani. Simona Preda ne demonstrează, cu surse istorice, culturale, artistice, literare, și nu numai, că „o regină adevărată” (după o expresie a reginei Maria) trebuie să fie nu doar cultă, empatică, inteligentă, ci și adecvat înveșmântată.

Simona ne desfășoară, la detaliu, la punct și linie, la ghilimele, cu o documentare care-ți taie respirația, mai ceva decât istoria modei pe care o savurăm, ne arată fără efort (la prima vedere) cât de complicate sunt căile modei victoriene, eduardiene etc. Și cât de împletite cu istoria politică și diplomatică a Europei, mai ales. Dar și cu constructele mentale ale perioadelor istorice.

Corsetul, rochia, juponul, pălăria/boneta, mănușile, evantaiul, umbrela, botina, poșeta, machiajul, setul de toaletă (peria, oglinda și pieptenele), creme de față și pomade de tot felul, parfumul (aici, este un bun exemplu pentru modul în care trecerea de la prepararea parfumului artizanal la parfumul de sinteză, chimical, industrial, a determinat democratizarea gesticii parfumării) etc.

Ca un corolar, ideea că preluările au fost serioase, au dus la transformări de etapă, unele pe termen lung, cu efecte până azi, altele au fost doar forme fără fond, parțiale, fără structură, inconsecvente, inconsistente.

Cartea este un compus de istorie culturală, artistică, literară, socială, economică, suprapusă și analizată în context politic și chiar militar, pe toate palierele, dovadă că o temă ce pare să fie percepută drept derizorie (nu doar celor neavizați în astfel de domenii), dacă este abordată conceptual și foarte documentată poate și trebuie să devină o sursă de referință.