Întâlnire cu autorul Adrian LESENCIUC la BRUXELLES

Adrian Lesenciuc ajunge la Bruxelles cu „Limba lui Hristos” și marchează o nouă etapă în parcursul internațional al romanului, publicat în colecția Corint Fiction.

În această lună cititorii din Belgia au ocazia de a-l întâlni pe scriitorul Adrian Lesenciuc în cadrul unui eveniment literar organizat la Arthis – Maison Culturelle Belgo-Roumaine din Bruxelles.

Autorul va citi un capitol tradus în limba franceză de Iulia Badea-Guéritée, oferind publicului vorbitor de franceză șansa de a pătrunde în universul dens, poetic și profund al unei proze care explorează cu sensibilitate teme precum credința, exilul, limbajul și trauma.

Evenimentul are loc miercuri, 10 septembrie 2025, începând cu ora 18:00, la adresa: Arthis – Maison Culturelle Belgo-Roumaine, Rue de Flandre 33, 1000 Bruxelles

Intrarea este liberă.

Întâlnirea este organizată cu sprijinul: Asociația ARTHIS, Euro-Mara Events - Bruxelles, Parohia Sfinții Apostoli Zeebrugge și Editura Corint 

Traducerea acestui fragment în franceză reprezintă o confirmare a interesului internațional față de literatura lui Adrian Lesenciuc și un semn că romanul își găsește ecou în alte spații culturale. E o deschidere către publicul vorbitor de franceză, dar și un punct de plecare pentru o eventuală traducere integrală.

La fel de semnificativ este și faptul că un fragment din roman a fost publicat în limba albaneză, sub titlul Gjuha e Jezusit, pe platforma ExLibris.al. Acest text, tradus cu grijă și sensibilitate, ajunge într-un alt spațiu cultural și lingvistic, ceea ce denotă aceeași deschidere critică și literară către proza lui Lesenciuc. Traducerea albaneză devine astfel o posibilitate pentru mai mult — fie serializare în reviste culturale, fie un preambul către o traducere completă.

Despre roman

Romanul „Limba lui Hristos” ne poartă din primul deceniu creștin până în luptele din Orientul secolului XXI.

Există un loc unde se vorbește limba lui Hristos, nu departe de Drumul Damascului, la o abatere de câțiva kilometri, în munții Antiliban. Locul se numește Maaloula și înseamnă „poartă” în aramaica occidentală. Acolo s-a retras, urmărită de soldații romani, Sfânta Tecla, prima ucenică a Apostolului Pavel și prima muceniță a creștinătății. Pe același drum urmează să pășească, aproape două mii de ani mai târziu și fără să cunoască povestea întemeierii locului, un arab creștin din nordul Libanului, izgonit din țara sa. Arabul ajunge pe Drumul Damascului în plin război civil sirian, după ce și-a risipit averea pentru a cumpăra demnități în țara de adopție.

Romanul Limba lui Hristos e povestea revelării întâmplătoare a faptelor din primul deceniu creștin, în contextul unor întâmplări petrecute între 1975 și 2013, dintr-un Orient la fel de incert ca acela din Antichitate și la fel de volatil ca parfumurile Arabiei. O ultimă cruciadă interioară este dusă pe teritoriul fluid al Orientului.

Există un loc unde încă se mai vorbește limba lui Hristos. Exista.

Despre autor: 

ADRIAN LESENCIUC este poet, prozator și eseist. S-a născut în Câmpulung Moldovenesc, la 21 august 1975. Este profesor universitar abilitat.

A debutat editorial cu volumul de versuri Antifilosofia (1998). A colaborat la publicaţiile Tribuna, România literară, Steaua, Caiete silvane, Apostrof ș.a. Din 2013 este președintele filialei Braşov a Uniunii Scriitorilor din România, al cărei membru este din 2000. I-au fost publicate numeroase volume de versuri, studii de critică și istorie literară, precum și romane. Pentru Cimitirul eroilor, a primit Premiul „Cartea Anului” la Colocviul Romanului Românesc, Alba-Iulia (2018). Romanul Limbile vântului a fost nominalizat la Premiile Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2018. Romanul Cimitirul eroilor, tradus în franceză de Raymond Clarinard și Iulia Badea-Guéritée și publicat la Les Éditions Bleu et Jaune din Paris, a fost nominalizat la premiul Salon du livre de Chaumont.

„Pot bănui că [...] Adrian Lesenciuc a pus, mai presus de scriitură, întreaga sa forță de compoziție literară, că a mărunțit în gând fiece frază și fiece tablou izvodit din istoria unei alte Lumi.” Părintele CONSTANTIN NECULA

„Nota distopică din romanele mele are legătură cu dorința de a avertiza asupra formelor de alunecare subtilă. Dacă istoria mare ar fi ascultat ficțiunea, ar fi fost mai atentă la personajele politice care aplică tehnica piciorului în prag. O lectură a romanului Noi al lui Evgheni Zamiatin, din 1920, ne-ar fi ținut departe de escaladarea hitleristă. Ar fi existat vocile opoziției care să oprească mai devreme intenția de măcel sau chiar Holocaustul însuși. Asta face distopia: stopează alunecările societății în mâinile unor indivizi cu porniri dictatoriale, care sacrifică totul pentru propria putere și pentru propria statuie. Nu lumea este distopică, ci ficțiunea care avertizează, care își câștigă astfel rolul social.” ADRIAN LESENCIUC