„Însemnările unui biciclist de la Corpul II, cu prilejul campaniei din Bulgaria în anul 1913” de Darv Voiculescu.

Noutate în Colecția Corint Istorie cu Blazon.

Însemnările unui biciclist de la Corpul II, cu prilejul campaniei din Bulgaria în anul 1913, de Darv Voiculescu. 

Ediție îngrijită și studii introductive de Radu Mârza și Ovidiu Mureșanu 

Un soldat pe bicicletă, o carte redescoperită după 112 ani, o poveste care merită spusă

În 1913, un învățător din Teleorman pe nume Darv Voiculescu pedala prin Bulgaria ca agent de legătură al armatei române. Și-a notat tot: foamea, glumele soldaților, școlile bulgărești cu muzee și laboratoare, cârciumarii care vorbeau franțuzește, zvonurile despre un nou război, holera, Plevna și Dunărea văzută de pe malul celuilalt. La scurt timp după întoarcere, a publicat totul într-o cărțulie de 189 de pagini. Apoi a dispărut în uitare.

O lume văzută din șase unghiuri

Unghiul uman. Nu este vocea unui general, a unui politician sau a unui scriitor celebru. Este perspectiva unui om obișnuit, sergent-curier pe bicicletă, un mic cărturar din mediul rural, curios și atent la detalii, care a avut inspirația să scrie un jurnal. Exact tipul de sursă pe care istoricii o caută și nu o găsesc. Câte relatări din Al Doilea Război Balcanic există? Câteva, dar niciuna nu are unghiul curierului pe bicicletă, singurul care vedea cu adevărat totul, de la un regiment la altul, de-a lungul drumurilor proaste ale Bulgariei.

Unghiul inedit. Armata română aproape că n-a tras un foc în Bulgaria. Ceea ce a notat Voiculescu nu sunt bătălii, ci viața din campanie: soldații care joacă cărți și șah (pe atunci o noutate!), care organizează curse de biciclete între ei, care cumpără pui de la bulgari sau pur și simplu îi „rechiziționează", care cântă în coruri improvizate și se îngrijesc cu gândul la nevestele de acasă. O istorie socială a războiului scrisă de cineva care a stat în mijlocul ei.

Unghiul unui om care s-a transformat. Participarea la campanie i-a lărgit orizonturile lui Darv Voiculescu în mod vizibil. Omul care pleacă la drum cu prejudecăți despre bulgari se întoarce cu observații nuanțate despre agricultură, educație, statutul social al țăranului. Și mai ales cu o întrebare incomodă: de ce școlile bulgărești aveau muzee și laboratoare, iar în România întregi comune rămâneau fără dascăli? Această transformare se simte în fiecare pagină.

Unghiul actual. La finalul cărții, Voiculescu se adresează clasei politice: cereți bani pentru armată, finanțați școlile, dați pământ țăranilor și îl preocupau aceste probleme și după război, în publicațiile vremii în care scria despre situația țărănimii. Îndemnurile lui, formulate în 1913, sună surprinzător de familiar.

Unghiul bicicletei. Volumul include și un studiu fascinant despre istoria bicicletei în România, de la Alexandru Macedonski care scandalizează Bucureștiul pe velociped, la Constantin Cantilli care pedalează de la București la Paris în 10 zile și 6 ore, în august 1900.

Unghiul editorial. Seria în care apare cartea, coordonată de Filip-Lucian Iorga, readuce în atenție documente și voci ale unor „autori mici", oameni fără notorietate, dar cu o privire directă, nefiltrată, asupra istoriei. O contrapondere la istoria oficială.