Ne-am întâlnit în casa unui fost mareșal al Curții, generalul Leon Mavrocordat, azi sediul Muzeului Național al Literaturii Române, pentru o discuție pe marginea celui mai recent volum semnat de Tudor Vișan-Miu: Mareșalii palatului. Demnitari ai Curții regilor României, 1866-1947, publicat în colecția Corint Istorie cu blazon.
 
Alături de autorul Tudor Vișan-Miu, invitații noștri au fost:
• Georgeta Filitti, membru de onoare al Academiei Române.
• Cercetător științific Sorin Cristescu.
• Conf. univ. dr. Andrei Florin Sora.
• Lect. univ. dr. Filip-Lucian Iorga, coordonator al colecției Istorie cu blazon.
Moderator:
• Ion M. Ioniță, redactor-șef Historia.
 
Despre volum:
Lucrarea lui Tudor Vișan-Miu ne propune un fel de portret-robot al candidatului ideal la funcția de Mareșal al Palatului: preponderent militar de carieră – deoarece acesta avea nu doar trăsături indispensabile în război, ci și în viața civilă, precum: iubirea de patrie, sentimentul datoriei, curaj, spirit de sacrificiu, onoare, corectitudine, competențe organizatorice etc. Atunci când se întâmplă ca Mareșalul Curții să fie, totuși, diplomat de carieră, el nu este scutit de astfel de calități, la care se alătură abilități specifice unui diplomat. Obligatoriu, și militarul de carieră, și diplomatul de carieră trebuiau să fie administratori capabili.
Tudor Vișan-Miu arată că Regele Carol I a intenționat ca funcția de Mareșal al Palatului să fie una civilă, fără să interacționeze cu politicul. Unul dintre atuurile lucrării de față constând tocmai în devoalarea luptei monarhilor și a Casei Regale pentru a menține neutralitatea în fața presiunilor politicienilor. Astfel de conflicte au culminat în timpul domniei Regelui Mihai I. În ultima parte a cărții, autorul examinează de altfel dintr-o perspectivă inedită poziția curajoasă și demnă a Regelui Mihai, care a făcut tot ce a fost cu putință pentru a menține normele de comportament ale Casei Regale stabilite de Regele Carol I.