Lansare de carte și sesiune de autografe la IAȘI. „Reeducare și represiune în comunism. O istorie politică a închisorii Aiud” de Dragoș URSU

„Procesul reeducării, înțeles în contextul amplu al istoriei penitenciarului Aiud (1941–1964), cât și la nivelul consecințelor pe care le-a avut asupra deținuților după eliberare, reprezintă produsul viziunii ideologice în care regimul comunist a îmbrăcat represiunea împotriva «dușmanilor poporului»”.  Reeducare și represiune în comunism. O istorie politică a închisorii Aiud – Dragoș Ursu

În aceste vremuri marcate de recrudescența extremismului politic, cartea „Reeducare și represiune în comunism. O istorie politică a închisorii Aiud” de Dragoș Ursu ne amintește de ororile secolului XX, un veac în care radicalismul ideologic și regimurile totalitare au produs suferințe de neimaginat.

Muzeul Mitropolitan Iași și Editura Corint vă invită la discuție necesară pornind de la lucrarea „Reeducare și represiune în comunism. O istorie politică a închisorii Aiud” de Dragoș Ursu.

Lansarea volumului are loc joi, 16 ianuarie 2025, la ora 17:00, la Muzeul Mitropolitan Iași, sala Sinaxar (Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 16) 

Lansarea este urmată de o sesiune de autografe din partea autorului. Intrarea este liberă.

Panelul de discuții, reunește în jurul autorului Dragoș Ursu specialiști din domenii interdisciplinare oferind o perspectivă complexă, ce îmbină analiza istorică, reflecția teologică și interpretarea criticii literare asupra subiectului. 

• Emanuela ILIE - critic literar și conferențiar la Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
• Alexandru D. AIOANEI – cercetător la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” Iași
• preot Jan NICOLAE – profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia

Moderează:  preot Petru CERNAT - Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Hai și tu

În istoria sistemului penitenciar românesc Aiudul și-a câștigat o tristă faimă, din cauza regimului carceral (foame, frig, izolare), a ratei ridicate a mortalității, a numărului mare de deținuți, precum și a fenomenului reeducării târzii (1959–1964). La începutul anilor 1950, la Pitești și Gherla, reeducarea fusese aplicată cu metode de o violență extremă. În schimb, la Aiud, autoritățile au recurs la soluții mult mai sofisticate. Pentru a înfrânge rezistența celor închiși, Securitatea a utilizat resurse semnificative, sub aspect uman, instituțional și ideologic, înființându-se chiar și o unitate specială, Grupul Operativ Aiud, condusă de colonelul Gheorghe Crăciun. 

Dragoș Ursu analizează activitatea ofițerilor și gardienilor responsabili de reeducare (cadrul instituțional, resursele umane, strategiile și instrumentele operative, munca informatorilor), descrie viața cotidiană a celor închiși (condițiile de detenție, dezbaterile culturale, proiecțiile politice ori căutările spirituale) și prezintă rezultatele acestui fenomen unic atât din perspectiva torționarilor, cât și din punctul de vedere al deținuților care au refuzat reeducarea sau au avut o atitudine rezervată până la sfârșitul detenției. Autorul creionează poziția față de reeducare a unor personalități culturale (Nichifor Crainic, Radu Gyr, Petre Pandrea), lideri legionari (Ion Dumitrescu-Bor¬șa, Radu Mironovici, Nicolae Petraș¬cu, Nistor Chioreanu), slujitori ai altarelor (Dumitru Stăniloae, Arsenie Papacioc, Bartolomeu Anania, Ioan Iovan) sau figuri cunoscute ale memoriei carcerale (Demostene Andronescu, Ioan Ianolide, Tache Rodas).