Răscoala

Discount 17,52 lei Preţ standard 21,90 lei
SKU
BOK.0186

Liviu Rebreanu (1885–1944), prozator şi dramaturg, membru al Academiei Române, a fost creatorul romanului românesc modern.
Opera sa, diversă din punct de vedere tematic şi narativ, cuprinde câteva romane de referinţă pentru literatura română – Ion (1920), Pădurea spânzuraţilor (1922), Adam şi Eva (1925), Ciuleandra (1927).

Liviu Rebreanu (1885–1944), prozator şi dramaturg, membru al Academiei Române, a fost creatorul romanului românesc modern.
Opera sa, diversă din punct de vedere tematic şi narativ, cuprinde câteva romane de referinţă pentru literatura română – Ion (1920), Pădurea spânzuraţilor (1922), Adam şi Eva (1925), Ciuleandra (1927).
„Văzută ca o continuare a lui Ion, Răscoala a căpătat formă de proiect literar încă înainte de război. […] Romanul e o adevărată frescă istorică, realizată însă nu prin ilustrare panoramică, ci printr-o extraordinară concentrare sugestivă. Mişcarea epică, datorită vigoarei şi puterii rezumative, dobândeşte un caracter monumental, pentru că transcrie admirabil viaţa masei într-un moment al ei dramatic, esenţial şi definitoriu. Pornind de la răscoalele care au zdruncinat puternic întreaga societate românească, Rebreanu caracterizează prin figuri reprezentative mentalitatea şi comportarea celor mai variate straturi sociale. […] Ca şi Ion, ca şi alte lucrări ale lui Rebreanu, Răscoala e un model de creaţie epică solid construită, cu episoadele riguros înlănţuite de o intrigă bine închegată.”
                                                                                                                                  Ovid S. Crohmălniceanu

Informaţii suplimentare
Autor Liviu Rebreanu
Data apariției Ianuarie 2016
Copertă Flexicover
Nr. pagini 528
Format 13 x 20 cm
ISBN 978-606-782-013-3
Scrieti propria recenzie
Scrie o recenzie:Răscoala
Rating-ul tău

REBREANU, Liviu

    LIVIU REBREANU (1885–1944), s-a născut la Târlişiua şi a studiat în şcoli cu predare în limbile română, maghiară şi germană. A absolvit Academia Militară „Ludoviceum” (1903–1906), servind în armata austro-ungară până în 1908. Trece apoi graniţa în România şi activează în diverse cenacluri literare şi reviste. În 1910, la cererea guvernului austriac, este arestat, extrădat şi încarcerat. Se reîntoarce în România şi, între 1911 şi 1912, devine secretar literar al Teatrului Naţional din Craiova unde o cunoaşte pe Ştefania (Fanny) Rădulescu, viitoarea sa soţie. În 1925 devine preşedinte al Societăţii Scriitorilor Români, apoi director al Teatrului Naţional din Bucureşti (1928–1930, 1940–1944). A editat şi condus revistele Mişcarea literară, Gazeta literară şi România literară şi a fost membru al cenaclului Sburătorul. În 1939 devine membru al Academiei Române (discursul de recepţie, Lauda ţăranului român, îl va ţine în 1940).

A debutat în 1912 cu volumul de nuvele Frământări. În 1917 are loc tragica moarte a fratelui său, Emil, eveniment despre care avea să mărturisească: „Spânzurarea fratelui meu, ofiţer în armata austro-ungară, la Ghimeş, ca «dezertor» de către unguri, mi-a sugerat ideea Pădurii spânzuraţilor. Viziunea tragică a «pădurii» mi-a fost inoculată de o serie de fotografii trimise de Cehoslovacia la Liga Naţiunilor […] care reprezentau pădurile «trădătorilor de patrie» (Landesverräter) cehoslovaci spânzuraţi de armata austro-ungară pentru «trădare» — pentru iubirea patriei şi independenţei lor.” În 1920 publică Ion, roman pentru care primeşte Premiul „Nicolae Herescu” al Academiei Române. Urmează Pădurea spânzuraţilor (1922), Adam şi Eva (1925), Ciuleandra (1927), Crăişorul (1929), Răscoala (1932), Jar (1934), Gorila (1938) — toate confirmându-i statutul de mare romancier, dacă nu chiar pe acela de „cel mai mare creator epic al literaturii noastre” cum îl considera E. Lovinescu.

Comparati produse
Nu aveti articole de comparat.
Back to Top