pentru comenzi mai mari de 200 lei
Prezentul din trecut. Istoria pe care nu o înveți la școală. Modernizarea României
Secolul al XIX-lea a marcat profund evoluția internă a României, dar și locul și rolul ei în peisajul european. Puterile europene (Franța, Piemont, Prusia, Anglia) și marile imperii învecinate (Otoman, Austriac și Rus) au fost angrenate în asemenea raporturi de concurență și de cooperare, încât a devenit clar că soluția constituirii unui stat-tampon românesc merită să fie sprijinită. Secolul al XIX-lea, prin afirmarea statală, a marcat, așadar, și o necesitate a politicii europene: marea plămădire a României, statul românilor împreună și al afirmării lor culturale.
- 144 pagini
- 22 x 27 cm
- Hardcover
- Corint Educaţional
- ... pe care nu o înveți la școală
- vezi toate detaliile
Secolul al XIX-lea este socotit din 1821 până în 1918, fiind epoca în care națiunea română s-a coagulat și a ajuns la conștiință deplină de sine, afirmându-și prima oară în istorie statalitatea unificată, modernă și, totodată, deplină, independența de stat, opțiunea pentru organizarea monarhică și capacitatea de a genera o prosperitate relativă și o cultură națională de înalt nivel. Acest secol este considerat al Națiunii Române, neegalat nici de secolul care a urmat, nici de cele dinainte. A fost marcat, printre altele, de unii dintre cei mai străluciți oameni politici români (Mihail Kogălniceanu, Alexandru Ioan Cuza, Ion C. Brătianu ș.a.), de cea mai longevivă domnie – a lui Carol I (1866 – 1914) – și de cei mai mari autori ai literaturii române (Eminescu, Creangă, Caragiale, Slavici ș.a.). Tot în secolul al XIX-lea s-au afirmat în viața publică femei fără a căror participare la evenimentele cruciale ale timpului este greu de crezut că s-ar fi realizat (Ana Ipătescu în Bucureștii anului 1848, Ecaterina Conachi, căsătorită Vogoride, în 1858, Elena Cuza, în perioada de după Unirea Principatelor ș.a.). Femeile din rândul familiilor boierești au fost în acele timpuri, la rândul lor, un factor activ de racordare la Europa occidentală, imprimând educației copiilor un nou spirit. Aceasta s-a făcut prin importul de mode vestimentare și comportamentale, dar și idei și valori culturale, contribuind decisiv la turnura civilizațională românească în decurs de numai câteva decenii.
| Autor | |
|---|---|
| Imprint | Corint Educaţional |
| Gen | Cultură generală, Educațional |
| Copertă | Hardcover |
| Nr. pagini | 144 |
| Format | 22 x 27 cm |
| ISBN | 9786303611150 |
Ovidiu Pecican, profesor la universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, este autor și coautor a peste șaptezeci de cărți de specialitate, tratate, beletristică, critică literară, eseu, poezie, manuale și culegeri de studii și eseuri, și a nenumărate studii și articole, dintre care mai recente, ca unic autor: Troia, Veneţia, Roma (1998; 2007); Lumea lui Simion Dascălul (1998);
Arpadieni, angevini, români, 2001; Realităţi imaginate şi ficţiuni adevărate în evul mediu românesc, 2002; Trecutul istoric şi omul evului mediu, 2002; Haşdeenii. O odisee a receptării, 2003; B.P. Hasdeu istoric, 2004; Sânge şi trandafiri. Cultură ero(t)ică în epoca ştefaniană, 2005; Poarta leilor. Istoriografia tânără din Transilvania (I, 2005; II, 2006); Între cruciaţi şi
tătari. Creştinătate occidentală şi nomazi în Europa central-sud-estică, 2006; Ce istorie scriem (2006); Istorii intersectate (2007); Dicţionarul celor mai mari cărţi de istorie românească (2008); Regionalism românesc. Organizare prestatală și stat la nordul Dunării în perioada medievală și modernă (2009); Medievalități (2009); Letopisețul unguresc (2010); Istoria românilor (I: 2010; II: 2011); ediția sârbă, Belgrad: 2015; ediția a III-a: I: 2023, II: 2024; Avalon (2011); Pâlnia și burduful. Teorie și practică în istoriografie (2011); Istoria de sub covor (2013); Istoria literaturii române vechi (I–II: 2014); Istoria ca lectură incomodă (2017); Pavel Chihaia. Aventura vocației (2018); Metafora trecutului și conștiința istorică (2019); Românii și Europa mediană. Contribuții la tipologia culturală a Europei (2021); Românii. Stigmat etnic, patrii imaginare. O căutare
istorică (2022); Istoria României, 2023; Istoria istoriografiei Țării Românești între secolele XIII–XVIII (2025).











