pentru comenzi mai mari de 200 lei
Sub pașii noștri. Frânturi arheologice din București
Livrare din 23 mai 2025.
Toate cărțile precomandate vor fi livrate cu autograful coordonatorului.
Un volum despre istoria surprinzător de complexă și de bogată a Bucureștiului din perspectiva arheologiei urbane.
- 240 pagini
- 21 x 21 cm
- Softcover
- Corint Istorii Urbane
- vezi toate detaliile
Bucureștiul de astăzi, un oraș al agitației urbane moderne, ascunde în straturile subterane o istorie surprinzător de complexă și bogată. Încă de la primele așezări umane, spațiul actual al capitalei României a fost locuit în toate epocile mai vechi sau mai noi, fiecare generație suprapunându-se peste urmele celor anterioare, creând astfel o adevărată tapiserie istorică sub picioarele noastre.
Arheologia urbană din București are menirea de a recupera dovezile ascunse, oferindu-ne prilejul unic de a călători în timp și de a ne redescoperi moștenirea comună. Volumul de istorie urbană Sub pașii noștri invită cititorii să exploreze această lume plină de mister, oferind o fereastră către trecutul profund al capitalei prin prisma descoperirilor arheologice. Fiecare capitol al cărții dezvăluie povești ale locurilor și obiectelor care au fost parte a vieții cotidiene în diverse epoci, de la preistorie până în perioada modernă timpurie.
„În acest volum împărțit în opt părți sunt cuprinse, în linii mari, principalele direcții de cercetare arheologice și de interes științific privind orașul București. Chiar dacă, la prima vedere, nu sunt descoperiri de anvergură, trebuie să subliniem faptul că zona orașului București a fost pentru foarte mult timp un culoar de trecere din spațiul sud-dunărean către Europa centrală prin Transilvania, iar locurile de traversare a Dâmboviței și Colentinei au fost puncte nodale pentru vetre de sate asociate comerțului.
Așezarea urbană apare relativ târziu la scară istorică, în secolul al XV-lea, iar de atunci, după cum veți descoperi și în carte, avem foarte multe detalii de istorie cotidiană care ne pot bucura lectura, dar trebuie să explorăm fundațiile unor biserici străvechi și spațiul unor necropole uitate și aflate acum sub trotuarele și străzile capitalei. Deși recent, acest oraș încă mai oferă surprize.” ADRIAN MAJURU
Autor | Vasile Opriș (coord.), Sorin Cleșiu, Adelina-Elena Darie, Elena Gavrilă, Theodor Ignat, Ioana Manea, Raluca-Iuliana Moței, Radu Nicolae, Alina Pîrvulescu, Dan Pîrvulescu, Diana Sonu, Mirela-Camelia Vintilă |
---|---|
Imprint | Corint Istorii Urbane |
Gen | Istorie, Cultură generală |
Vârsta | +16 ani |
Data apariției | Mai 2025 |
Copertă | Softcover |
Nr. pagini | 240 |
Format | 21 x 21 cm |
ISBN | 9786060888956 |
Vasile Opriș este arheolog și doctor în istorie, specializat în tehnologia ceramicii eneolitice. A participat activ la cercetările desfășurate în siturile Sultana-Malu Roșu și Gumelnița. Este coordonator al promovării on-line a cercetărilor arheologice din București și responsabil pentru reluarea cercetărilor în așezarea eneolitică de la Glina.
Sorin Cleșiu este arheolog, doctor în istorie, specializat în perioada celei de-a doua Epoci a Fierului și implicat activ în cercetările efectuate în cetatea dacică de la Cugir. În ultimii ani, a participat la cercetări arheologice desfășurate în diferite zone din București, cu precădere la situl Palatului Voievodal Curtea Veche.
Adelina-Elena Darie este conservator și arheolog, doctor în istorie, având ca domeniu de cercetare metalele din perioada eneolitică. Este membru al echipelor de cercetare de la Sultana-Malu Roșu și Gumelnița. În București, a participat la săpături arheologice la Biserica Sfântul Dumitru „Poștă”, Marmorosch Blank, Universitatea din București și Palatul Nifon.
Elena Gavrilă este arheolog și doctor în istorie, cu specializare în perioada Epocii Bronzului în zona București-Ilfov. Deține o vastă experiență în cadrul șantierelor arheologice din capitală, participând la proiecte care au contribuit la conturarea peisajului urban actual, precum cercetările din Piața Universității sau din Centrul Istoric.
Theodor Ignat este arheolog expert și doctor în istorie, specializat în perioada neo-eneolitică, în special în siturile Sultana-Malu Roșu și Gumelnița. Coordonează și este responsabil de proiectele recente ale MMB în domeniul arheologiei preventive.
Ioana Manea este arheolog, doctor în istorie, cu specializare în arheologia romană provincială, participând la cercetările de la Capidava și Buridava. De asemenea, este specializată în achiziția și analiza datelor geospațiale. În București, a participat la săpăturile realizate la diverse situri, printre care Manea Brutaru, Domnița Bălașa și Sfântul Nicolae „Mavrogheni”.
Raluca-Iuliana Moței este arheolog și doctor în istorie, specializată în perioada romană, cu o experiență semnificativă pe șantierul arheologic de la Capidava. În capitală, a fost implicată în proiecte diverse, contribuind semnificativ la documentarea și interpretarea istorică a descoperirilor.
Radu Nicolae este arheolog aflat la începutul carierei academice, specializat în perioada medievală timpurie. A fost membru al echipelor de cercetare arheologică din Parcul Tineretului, Biserica Sfântul Nicolae „Mavrogheni” și Străulești.
Alina Pîrvulescu este numismat și doctor în istorie, cu specializare în monedele emise în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân. A participat la prelucrarea, analiza și publicarea materialelor numismatice provenite din săpăturile arheologice preventive din București.
Dan Pîrvulescu este doctor în istorie, numismat, expert în Evul Mediu și arheolog cu experiență în perioada neo-eneolitică, având o activitate bogată pe șantierele de la Bordușani, Sultana-Malu Roșu și Gumelnița.
Diana Sonu este doctor în istorie, specializată în analiza antropologică a populațiilor din perioada clasică. A participat la cercetările arheologice de la Histria și Callatis, iar în București a contribuit la săpăturile efectuate la bisericile „Manea Brutaru” și Sfântul Nicolae „Mavrogheni”, realizând analize antropologice detaliate asupra materialului descoperit.
Mirela-Camelia Vintilă este arheolog și doctor în istorie, specializată în perioada neo-eneolitică din zona Câmpiei Bucureștilor. A făcut parte din colectivele unor șantiere arheologice atât sistematice (precum Bordușani), cât și preventive (Biserica Colțea, Biserica Udricani, Biserica Dintr-o Zi).