pentru comenzi mai mari de 200 lei
Castelul Pelişor. Reşedinţă princiară şi regală (1903–1948)
Maniera pluridisciplinară de abordare, diversitatea metodologiei și varietatea surselor documentare și bibliografice utilizate de autoare, stilul clar, concis, care conferă cursivitate narațiunii, ne conving că această carte se constituie într-o contribuție esențială la cunoașterea anumitor aspecte, de multe ori intime, legate de Familia Regală Ferdinand–Maria și de una dintre cele mai îndrăgite reședințe, Castelul Pelișor.
- 432 pagini
- 16.5 x 22 cm
- Hardcover
- Corint Istorie cu Blazon
- vezi toate detaliile
Dedicat Castelului Pelișor, reședința de vară a cuplului Ferdinand–Maria, volumul de față tratează perioada cuprinsă între anii 1903 – anul inaugurării Castelului Pelişor – şi 1948, momentul acţiunii de inventariere a reşedinţelor regale de la Sinaia, devenite proprietate de stat a Republicii Populare.
Lucrarea este pe deplin justificată în condițiile în care lipsesc contribuțiile consistente dedicate Castelului Pelișor. Fără a minimaliza, ci, dimpotrivă, valorizând noile abordări istoriografice, cu siguranță meritorii, din ultimele decenii, consacrate reședințelor regale din România (Peleș, Cotroceni, Bran, Balcic), autoarea reușește să ofere o imagine spectaculoasă, cu personaje din rândul și din anturajul Familiei Regale și cu anumite evenimente având drept decor Castelul Pelișor.
Castelul Pelișor își câștigă treptat rolul de reprezentare a Familiei princiare și apoi regale, fiind martorul unor evenimente semnificative, precum: inaugurarea sa oficială din mai 1903, nașterea Principelui Nicolae (august 1903), vizita din anul 1909 a arhiducelui austro-ungar Franz Ferdinand și a soției sale morganatice, întrevederile cu diplomații austriac și cel german în anii dificili de neutralitate a României (1914–1916), vizita premierului bulgar Stamboliiski (ianuarie 1921), legată de o dezirabilă căsătorie a Regelui Boris al III-lea al Bulgariei cu Principesa Maria (Mignon), logodna Principesei Elisabeta cu Prințul George al Greciei (octombrie 1920), Consiliile de Coroană din decembrie 1925 și ianuarie 1926, referitoare la renunțarea lui Carol la drepturile de principe moștenitor, moartea Regelui Ferdinand (iulie 1927), cununia civilă a Principesei Ileana cu arhiducele Anton de Habsburg (iulie 1931), moartea Reginei Maria (iulie 1938).
Autor | |
---|---|
Imprint | Corint Istorie cu Blazon |
Gen | Istorie, Memorii, jurnale, bibliografii |
Vârsta | +16 ani |
Data apariției | Octombrie 2024 |
Copertă | Hardcover |
Nr. pagini | 432 |
Format | 16.5 x 22 cm |
ISBN | 9786060886600 |
Istoria cu blazon este istoria elitelor autentice. Este povestea unei lumi care a strălucit prin stil, prin inteligență, bun-gust și subtilitatea conversației din saloane. Este istoria unor oameni care au fost binecuvântați nu numai cu avere și ranguri, ci și cu patriotism, spirit de sacrificiu și simțul datoriei.
Studii istorice, jurnale, memorii, monografi i, evocări, literatură „cu ștaif”, reeditări sau mărturii inedite ne vor ajuta să recuperăm istoria dramatică și plină de farmec a vechilor elite românești sau de pe alte meleaguri. Purtați de dorința de a ne aminti cine suntem, să deschidem vechile cufere rămase de la bunici, să suflăm praful de pe blazon și să-l purtăm, cu mândrie, pe o carte.
Macrina Oproiu este absolventă a Facultății de Istorie a Universității din București și a unui masterat, sub coordonarea lui Andrei Pippidi. Doctor în istorie al Institutului de Istorie ,,N. Iorga”, Academia Română (2021), cu teza coordonată de Adrian-Silvan Ionescu, Monografia Castelului Pelișor (1903–1948). Din anul 2000, este muzeograf (2000–2015) și șef de secție (din 2015) la Muzeul Național Peleș. Activitatea sa editorială include volume de autor (Din arhivele Peleșului, 2010), volume colective, studii și articole de specialitate publicate atât în România, cât și în străinătate (Germania, Marea Britanie) și contribuții importante în cataloagele de istorie și artă ale Muzeului Național Peleș. A curatoriat expoziții și s-a specializat în artele plastice (pictură românească și sculptură), în artele decorative (ceramică, orologerie, corpuri de iluminat etc), precum și în curentele artistice de la răscrucea secolelor XIX–XX. Cele mai recente cataloage (coautor): Artele Focului (2017), Portretistică regală (2020) și Comorile Peleșului (2023). În 2023, a obținut o bursă la Royal Collection Trust (Londra). Alături de dr. Shona Kallestrup, lector la Universitatea St. Andrews, Scoția, și dr. Natalie Gutgesell, director Coburg Kunstverein, a coordonat proiectul dedicat pictoriței germane Dora Hitz, materializat într-o expoziție temporară și un colocviu internațional, organizate în septembrie 2024, la Castelul Peleș.