Mihail Sebastian

SEBASTIAN, Mihail

     MIHAIL SEBASTIAN (Iosif Mendel Hechter) s-a născut la 18 octombrie 1907. În 1927 se stabilește în București, unde colaborează cu diverse publicații: Cuvântul lui Nae Ionescu, Universul literar, Tiparnița literară, Cuvântul, România literară, Azi etc. În 1929 își ia licența în drept la Universitatea din București, iar între 1930-1931 își pregătește doctoratul în drept la Paris, pe care nu-l va definitiva însă. Debutează în 1932, cu volumul Fragmente dintr-un carnet găsit. În 1933 publică Femei, iar în 1934 romanul De două mii de ani..., care va stârni un imens scandal în epocă, autorul ajungând să fie acuzat de reprezentanții tuturor orientărilor politice. Pentru a se explica, publică în 1935 Cum am devenit huligan, o adevărată istorie a receptării romanului său. În același an îi apare și romanul Orașul cu salcâmi. În 1938 are loc premiera primei sale piese de teatru, Jocul de-a vacanța, care se va bucura de un uriaș succes. În 1939 publică eseul Corespondența lui Marcel Proust, iar anul următor, romanul Accidentul. Din cauza legislației antisemite din epocă, i se interzice să mai publice, i se retrage licența de avocat pledant, iar piesa lui este interzisă. Mihail Sebastian ajunge să se întrețină predând literatura la o școală confesională pentru copiii evrei. În 1943 scrie piesa Steaua fără nume, care va avea premiera anul următor, fiind semnată cu pseudonimul Victor Mincu, deoarece autorul nu-și recâștigase încă dreptul de semnătură. În 1945 scrie piesele Ultima oră și Insula (terminată de prietenul său, Mircea Ștefănescu).
Se stinge din viață la 29 mai 1945, în urma unui accident.