pentru comenzi mai mari de 150 lei
CAMERA CU VEDERE
- 324 pagini
- 10,2 x 18 cm
- Flexicover
- vezi toate detaliile
Camera cu vedere este, ca si romanul Howards End (aparut tot la Editura LEDA), o capodopera a lui Forster, unul dintre cei mai importanti scriitori britanici ai secolului XX.
Publicat în 1908, acest roman este o descriere inteligenta a clasei de mijloc britanice care îsi petrece vacantele la Florenta. Unul dintre acesti turisti este Lucy Honeychurch, o tânara a carei "inima nestiutoare" se trezeste la viata în urma experientelor avute în Italia si a întâlnirii cu neconventionalul George Emerson. Lucy va fi sfâsiata între o pasiune foarte "ne-britanica" si înabusitoarea rigoare victoriana, întruchipata de înfumuratul ei logodnic, Cecil Vyse, si de posomorâta ei verisoara, Charlotte, iar în final va învata ca trebuie sa-si urmeze îndemnul inimii.
Autor | E.M. Forster |
---|---|
Traducător | Cristian Baciu |
Copertă | Flexicover |
Nr. pagini | 324 |
Format | 10,2 x 18 cm |
ISBN | 973-102-025-9 |
new_isbn | 9789731020259 |
FORSTER, E.M.
EDWARD MORGAN FORSTER (1879-1970), cunoscut ca E.M. Forster, se naste la Londra si studiaza la King's College - Cambridge. Calatoreste in Egipt, Germania si India, apoi se stabileste in Europa, impreuna cu mama sa, pana in 1945. In iarna lui 1916-1917, cand lucreaza pentru Crucea Rosie, se indragosteste de un tanar egiptean mort apoi prematur. Incepe sa scrie nuvele si mai ales romane din 1905 (Where Angels Fear to Tread), continua cu The Longest Journey (1907), A Room with a View(1908), iar primul roman cu care cunoaste succesul este Howards End (1910), iar A Passage to India(1924), care abordeaza relatia occidentalilor cu indienii, ii aduce celebritatea. Publicarea postuma in1971 a romanului Maurice (scris in 1913-1914) a fost o sursa de controverse pentru critici. Cinci din cele sase romane ale sale au fost ecranizate iar autorul lor a fost o figura cunoscuta a radioului, in perioada 1930-1940, prin interventiile sale pe postul BBC. Tema celor mai importante romane ale sale este neputinta de a depasi bariera diferentelor sociale.